Maica Domnului Icoana
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu,
cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii,
care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut,
pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!


Luna noiembrie în 10 zile: pomenirea Sfintilor Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Cuart si Tertiu (+66).

        Toti acesti Sfinti sunt in ceata celor 70 de Apostoli ai Domnului. Din viata lor inchinata raspandirii cuvantului lui Dumnezeu putine stiri s-au pastrat in Sfintele Scripturi si in Sfanta Traditie.
        Asa, despre Sfintii Olimp si Rodion se stie ca au urmat Sfantului Apostol Pavel, la Roma, unde, fiind prinsi pe vremea imparatului Nero, din porunca acestuia, li s-au taiat capetele (Rom. 16,11;15).
        Sfantul Sosipatru se afla pomenit si el de Sfantul Pavel in Epistola lui catre romani (16,21), iar traditia ne spune ca a fost episcop Bisericii din Iconia, unde s-a savarsit in pace.
        Sfantul Erast, iarasi, este pomenit in aceeasi Epistola catre romani a marelui Pavel (16,23). Acesta a fost mai intai iconom al Bisericii din Ierusalim, iar apoi episcop al Paneadei, de unde cu pace s-a dus catre Domnul.
        Tot astazi se pomeneste si Sfantul Apostol Cuart. El a fost episcop al Beirutului si mult s-a ostenit pentru raspandirea dreptei credinte. Deci, pe multi pagani botezandu-i, a adormit in Domnul (Rom.16,23).
        Cat despre Sfantul Tertiu, el este acela care a scris Epistola marelui Pavel catre romani si a fost al doilea episcop in Iconia, dupa Sfantul Sosipatru (Rom.16,22).
        Iar acum, toti impreuna stau inaintea tronului lui Dumnezeu, intru vesnica veselie, primind de la Dansul rasplatiri pentru nevointele si ostenelile lor cele cu multe dureri. Dumnezeului nostru, slava!

Dumnezeului nostru slava!
 
 

Întru aceastã zi, pomenirea Sfântului Mucenic Orest.

        Acest Sfant a fost din cetatea Tiana, din tara Capadochiei, doctor cu mestesugul. Deci, marturisind pe Hristos, a fost prins de dregatorul Maximin, pe vremea imparatiei lui Diocletian (286-305) si, nesupunandu-se a jertfi idolilor, ci marturisind cu indrazneala pe Hristos Dumnezeu, a fost batut cu toiege atat de rau, cat nu era loc intreg pe trupul sau. Deci, l-au dus la capistea idolilor si, sufland el asupra lor, au cazut idolii si s-au facut ca praful. Apoi, l-au inchis in temnita si, dupa sapte zile, stand inaintea judecatorului Maximin, l-au silit iarasi sa jertfeasca. Si, nesupunandu-se, i-au patruns gleznele cu piroane lungi si, legandu-l cu lanturi de un cal salbatic, l-au luat la goana si, tarandu-l douazeci si patru de mile departe de cetatea Tiana, si-a dat sufletul.

Dumnezeului nostru slava!
 
 

Întru aceastã zi, cuvânt de suflet folositor, din Pateric.

        Un oarecare frate din Tebaida ne spunea noua, zicand: "Eu, fratilor, am fost feciorul unui aducator de jertfe idolilor. Deci, cand eram eu copil, vedeam de multe ori pe tatal meu alegand seara si dimineata in capiste, inchinandu-se si tamaind idolii. Iar, odata, am mers eu dupa tatal meu, in taina, nestiindu-ma el, ca sa vad ce face cand merge in capiste si cum se inchina. Si, daca am mers si am intrat in capiste, am vazut pe satana, sezand ca un imparat pe scaun imparatesc, si toti ostasii lui stand inaintea lui. Si, a venit unul din draci si i s-a inchinat lui, iar el l-a intrebat, zicand: "De unde vii si ce ai facut?" Raspuns-a dracul si a zis: "Iata, in cutare parte am fost si am ridicat sfada si razboi mare si multa varsare de sange am facut intre oameni si am venit sa-ti spun". Zis-a lui satana: "In cate zile ai facut aceasta?" Raspuns-a demonul: "In treizeci de zile". Si, maniindu-se, a poruncit de l-au batut pe el, zicand: "Numai aceasta slujba mi-ai facut in atatea zile?"
        Si aceasta facandu-se, a venit alt drac, inchinandu-se lui. Iar el l-a intrebat si pe acela, zicand: "De unde ai venit?" Raspuns-a acela: "Am fost pe mare si am ridicat furtuna mare asupra unei corabii cu multime de oameni si s-au inecat toti in mare si am venit ca sa-ti spun". Si, l-a intrebat pe el zicand: "In cate zile ai facut aceasta?" Raspuns-a el, zicand: "In douazeci de zile". Si a poruncit de l-au batut si pe acela, zicand: "De ce numai atat de putin lucru si atat de putina slujba mi-ai facut in atatea zile?" Si, iata, si al treilea drac a venit si s-a inchinat lui. Si l-a intrebat si pe acela de unde a venit. Si a raspuns si acela, zicand: "Intru aceasta cetate s-a facut o nunta. Si am pornit sfada si razboi mare intre nuntasi si intre mire si mireasa. Si multa varsare de sange am facut si am venit sa-ti spun". Si l-a intrebat pe dansul, zicand: "In cate zile ai facut aceasta?" Si a zis: "In cinci zile". Si a poruncit sa-l bata si pe acela, zicand: "Pentru ce in cinci zile numai atat de putina slujba si lucru ai facut?"
        Dupa aceasta a venit si altul si i s-a inchinat lui. Si l-a intrebat si pe acela, zicand: "Dar tu de unde ai venit?" Raspuns-a acela, zicand: "Eu, stapane, sunt patruzeci de ani de cand ma lupt cu un calugar sihastru in pustie, iar intru aceasta noapte l-am impins si l-am aruncat in desfranare". Iar satana, auzind aceasta, s-a sculat si l-a sarutat pe el si l-a pus pe scaun aproape de dansul, zicand: "Cu adevarat bun lucru si placuta slujba mi-ai facut, vrednic esti de cinstea mea, ca ai facut o isprava ca aceasta".
        Acestea, vazandu-le cu ochii mei si cu urechile mele auzindu-le, am cunoscut ca mare este cinul calugaresc. Drept aceea si eu, lasand lumea, am iesit in pustie, Dumnezeu povatuindu-ma pe calea mantuirii".

Dumnezeului nostru slava!
 
 

Întru aceastã zi, minunea tãmãduirii de catre Sfântul Ioan Gurã de Aur a dregãtorului Arhela.

        Esti in Antiohia un om, anume Arhela, dregator fiind si mai mare in cetate. Deci, i-a iesit lui pe obraz o pecingine si, petrecand multa vreme cu ea, n-a putut sa se curateasca de ea, si era foarte necajit, nu numai pentru buba, ci si pentru rusine, ca era mare si la loc aratat si nu putea fi ascunsa, incat de multe ori zabovea mai mult in casa sa si nu iesea afara. Si toti se fereau de el si se intorceau, nesuferit fiindu-le sa se apropie de danul. Insa avea ei un prieten apropiat si acela ii purta de grija, vazandu-l pe el intr-acest fel. Iar odata, fiind el cu dansul in casa lui, din a lui Dumnezeu purtare de grija, a zis catre Arhela: "Aud pe multi de un calugar ce vietuieste intr-una din manastirile din preajma cetatii, fiindca umbla unii dupa dansul, si, intorcandu-se spun multe despre dansul. Deci, asculta-ma pe mine, la ceea ce te sfatuiesc eu: sa mergem la dansul in manastire, cu credinta si cu cuget drept, si sa-l rugam sa faca rugaciune catre Dumnezeu pentru tine si nadajduim ca nu ne vom intoarce de la dansul fara milostivire".
        Aceasta auzind de la prietenul sau, Arhela a mers cu dansul in manastire la fericitul Ioan si, cazand la picioarele Sfanului, il ruga pe el pentru tamaduirea bolii. Iar Sfantul Ioan a zis lui Arhela: "Sa fagaduiesti Domnului ca vei face cele placute Lui si sa umpli mainile celor neputinciosi poate sa te tamaduiasca pe tine si sa te din averile tale si sa crezi ca Dumnezeu faca sanatos de boala ce te-a cuprins". Si, raspunzand, Arhela i-a zis lui: "Toate cele poruncite mie de sfintia ta le voi pazi pana la sfarsitul vietii. Si, de am rapit de la cineva fara dreptate, ii voi intoarce indoit, numai tamaduieste-ma pe mine, Cuvioase parinte". Atunci, fericitul Ioan a zis celor ce stateau in fata: "Luati-l pe el si spalati-l cu apa din care beau fratii in numele Domnului nostru Iisus Hristos si se va tamadui". Deci, l-au luat si i-au facut lui precum le-a poruncit lor. Si, intru acelasi ceas, i s-a curatat pecinginea fetii lui si s-a facut teafar, rumeneala intorcandu-se la el, incat nu ramasese nici o urma.
        Si s-a intors Arhela la fericitul Ioan, multumind lui Dumnezeu si placutului Sau Ioan, cazand la picioarele lui si multumindu-i de vindecarea sa. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.

Dumnezeului nostru slava!
 
 


Despre păcatul avortului și gravitatea lui FAȚA ASCUNSĂ A PROSTITUȚIEI LEGALIZATE