Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decāt heruvimii si mai marita fara de asemanare decāt serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvāntul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!







Va invitam sa ascultati conferinta Parintelui Galeriu Creatia in viziunea pascala.aac (format aacPlus - 59,6MB - 173 minute, necesita ultima versiune de winamp)


Luna septembrie in 4 zile: Patimirea Sfantului, sfintitului Mucenic Vavila si a celor trei tineri impreuna cu dansul (+250)

    Acest intre Sfinti, sfintitul Mucenic Vavila a fost, dupa Sfantul Ignatie, cel mai vestit din vechii patriarhi ai Antiohiei celei mari. El a pastorit Biserica cu ravna si fara prihana, timp de 13 ani si a trait sub imparatii Gordian, Filip Arabul si Decius, intre anii 237 si 250.

    Dupa traditie, imparatul Filip, care era crestin si savarsise un omor, venind in Antiohia impreuna cu imparateasa lui, a fost oprit de Sfantul Vavila sa intre in biserica, acesta amintind imparatului, cu intelepciune, ca fiind crestin, este supus unui canon de pocainta pentru pacatul sau. Imparatul nu numai ca nu s-a suparat, ci a multumit batranului episcop pentru prilejul dat de a-si marturisit pe fata credinta sa si a ramas la usa bisericii.

    Pe vremea lui Decius, urmasul lui Filip si cel dintai mare prigonitor al crestinilor, Sfantul Vavila a fost intemnitat, impreuna cu cei trei copii al caror dascal era, si, nevrand ei sa se lepede de credinta lui Hristos, ostasii le-au taiat capatele, lui si celor ce erau in lanturi cu dansul, la anul 250. Si a fost ingropat, purtand lanturile.
 


Intru aceasta zi, pomenirea Sfantului Prooroc Moise.

    Sfantul Prooroc Moise era evreu de neam si s-a nascut in Egipt, cu 1500 de ani inainte de Hristos, pe cand evreii era robi egiptenilor. Gasit de fata lui Faraon, intr-un cosulet de papura, uns cu smoala, pe apa Nilului, copilul Moise a fost infiat de fata imparatului si a primit o desavarsita crestere si toata invatatura de la curtea imparateasca a Egiptului. A stiut insa tot timpul ca este evreu si a pastrat in ascuns legatura cu suferinta neamului sau.

    Deci, ajungand el in varsta si facandu-se de 40 de ani, a ucis pe un om egiptean care batea pe un evreu. Drept aceea, temandu-se sa nu afle Faraon, a fugit in pamantul Madian, langa muntele Sinai si acolo si-a luat femeie pe Sefora, una din cele sapte fiice ale unui pastor numit Ietro, preotul din Madian. Si asa, dupa 40 de ani de viata la curtea lui Faraon, a petrecut timp de alti 40 de ani, o viata de pastor de vite, ca si socrul sau. Dar Dumnezeu a randuit sa scoata prin Moise poporul evreu din robia Egiptului si sa-l aduca in tara fagaduintii, in Canaan. Deci, trecand cei 40 de ani ca pastor, Dumnezeu s-a aratat lui Moise in vapaia rugului de pe Sinai. Si din porunca lui Dumnezeu, Moise s-a pogorat in Egipt, la Faraon, ca sa-l faca sa slobozeasca pe evrei sa mearga sa aduca jertfa lui Dumnezeu, in pustie. Dar de vreme ce Faraon nu se supunea, Dumnezeu a batut Egiptul cu zece rani. Si, silind astfel pe Faraon, Moise a luat poporul si, cu pronia lui Dumnezeu, cu argint si cu aur, l-a trecut marea, iar pe Faraon si toata oastea lui i-a inecat, pentru impotrivire.

    De-a lungul calatoriei, Moise a primit de la Dumnezeu Tablele Legii, pe care le-a dat poporului, punandu-l sa jure ca le va pazi. Si a inaltat altar lui Dumnezeu, randuind jertfe sfinte si rugaciuni catre Cel atotputernic. Si s-a mutat la Domnul, suindu-se pe muntele Nebo si vazand de departe Canaanul, fiind in varsta de 120 de ani, adica dupa alti 40 de ani, in slujba lui de Prooroc al lui Dumnezeu si de Legiuitor al credintei evreilor.

    Si ne-a lasat Proorocul Moise, scrise, primele cinci carti din Biblie, noua, crestinilor, iar poporului evreu, cartea lui sfanta, Tora, pe care numai Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos o intrece si a carui venire o prooroceste (Deut. 18,18). Si a fost ingropat pe muntele Nebo, in loc necunoscut, de arhistrategul lui Dumnezeu, Mihail. (Deut.1,9).
 


Intru aceasta zi, povestire despre ava Sisoe.

    Graiau despre ava Sisoe ca vietuia in manastirea Arselaitului, iar un alt staret era bolnav intr-o alta lavra. Si daca a auzit, s-a necajit de vreme ce postea cate doua zile. Si, ziua cand a auzit, ii era ziua intru care nu manca. Si a zis intru sine: "Ce voi face? De voi merge, ma vor sili poate fratii sa mananc. Iar de voi ramane pana dimineata, daca, cumva, va muri? Deci, voi merge si nu voi manca." Si asa a mers flamand; si porunca lui Dumnezeu savarsind si postul pazindu-si.
 


Intru aceasta zi, cuvant din Limonar, despre un calugar si un saracin.

    Ne povestea noua un oarecare saracin, zicand: "M-am dus singur, in muntele parintelui Antonie, ca sa prind vanat. Iar dupa ce am mers, am vazut pe un calugar sezand si tinand niste carti si citind. Deci, am iesit la dansul, vrand sa incerc sa-l ucid. Iar daca am venit aproape de dansul el si-a intins mana sa cea dreapta spre mine si mi-a zis: Stai! Si am stat doua zile si doua nopti, neputand sa ma duc nicaieri din locul unde eram. Atunci am grait lui: Jura-te pe tine, pe Dumnezeu pe Care Il cinstesti si ma slobozeste. Iar el mi-a zis: Mergi in pace. Si asa am putut sa ma duc din locul in care stam".
 



  • Despre pacatul avortului si gravitatea lui
  • FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE