Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu,
cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decāt heruvimii si mai marita fara de asemanare decāt serafimii,
care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvāntul ai nascut,
pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim!







Va invitam sa ascultati conferinta Parintelui Galeriu Creatia in viziunea pascala.aac (format aacPlus - 59,6MB - 173 minute, necesita ultima versiune de winamp)


Luna iunie in 10 zile: pomenirea Sfantului, sfintitului Mucenic Timotei, episcopul Brusiei (sec. IV).

    Cetatea Brusiei este in partile Bitiniei, in hotar cu Frigia si cu Moesia. In aceasta cetate, pe vremea rau-credinciosului imparat Iulian, cel lepadat de credinta, a fost episcop Sfantul Timotei (361-363), care, pentru curatia si sfintenia lui, a luat, de la Dumnezeu, darul facerii de minuni. Si pastorea duhovniceste poporul sau, tamaduind bolile, cu puterea cea data lui de la Dumnezeu. Si, luminand cu invatatura turma sa, intorcea la Domnul pe multi necredinciosi.

   Iar, dupa ce a venit imparat Iulian si a inceput a prigoni cumplit Biserica lui Dumnezeu, atunci, Sfantul Timotei, s-a ostenit si mai mult cu propovaduirea cuvintelor lui Dumnezeu, intarind pe cei credinciosi in credinta. Deci, afland de dansul, paganul Iulian a trimis sa-l prinda si l-a inchis in temnita. Si multi veneau la dansul cand era el in lanturi, iar el ii invata sa creada in Hristos, adevaratul Dumnezeu. Si, a fost instiintat si Iulian pe aceasta. Si l-a oprit pe el sa invete despre numele lui Hristos, dar Sfantul Timotei nu a incetat sa-si implineasca datoria, propovaduind, fara teama, pe Mantuitorul. Si, maniindu-se, imparatul a trimis pe un slujitor al sau si i-a taiat capul Sfantului Timotei in temnita. Si asa, vrednicul pastor s-a adus jertfa pe sine, primind cununa muceniciei. Intru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

 



Intru aceasta zi, pomenirea Sfintitilor Mucenici Alexandru si Antonina (+303-305)..

    Acestia au fost din satul Cordam. Sfanta Antonina petrecea viata ei in curatie si cu cinste. Deci, fiind prinsa de dregatorul Fist si nevrand sa se lepede de Hristos, nici sa slujeasca idolilor, a fost dusa cu sila, intr-o casa de desfranare. Si, stand acolo, nemancand trei zile, i s-a aratat, noaptea o lumina, si, facandu-se tunet mare, s-au deschis usile casei si s-a facut glas din cer catre ea, indemnand-o sa se scoale si sa ospateze. Apoi, a fost dusa, iarasi, inaintea dregatorului si, neplecandu-se a jertfi la idoli, a fost calcata in picioare si batuta cu sabia de lemn. Si, iarasi, a fost adusa in casa de desfrau. In aceasta casa, prin descoperirea ingerului, a intrat Alexandru si, pentru varsta lui tanara, ca era de douazeci si trei de ani, s-a prefacut ca merge acolo pentru pacat. Deci, a scos-o pe ascuns, pe Sfanta din casa, acoperindu-i capul cu haina lui, iar el a ramas in casa. Peste putin timp, vazandu-se lucrul acesta, l-au dus pe Alexandru la dregator. Si, intrebandu-l pentru ce a facut aceasta, mucenicul n-a tagaduit, ci a marturisit pricina cu insusi gura sa. Si, mai intai, a fost batut cu sabia de lemn. Apoi, prinzand si pe Sfanta, le-a taiat degetele mainilor si picioarelor si, ungandu-le trupurile peste tot cu catran, le-a dat branci intr-o groapa cu foc si, acolo, si-au luat feriricitul sfarsit. Si se face praznuirea lor la manastirea Maximin, care este in Constantinopol.
 



Intru aceasta zi, cuvant de la Isus Sirah.

    Nu te certa cu cel puternic, ca sa nu cazi vreodata in mainile lui. Sa nu te judeci cu omul ce bogat, ca sa nu-ti ingreuneze tie masura. Pentru ca pe multi i-a pierdut aurul si inimile regilor le-a aplecat. Sa nu te sfadesti cu omul cel limbut si sa nu pui pe focul lui lemne. Sa nu te insotesti cu omul rau crescut, ca sa nu se necinsteasca stramosii tai. Sa nu ocarasti pe omul cel ce se intoarce de la pacat; sa-ti aduci aminte ca toti suntem vinovati. Sa nu necinstesti pe vreun om la batranetile lui, pentru ca si tu insuti vei imbatrani. Nu te bucura de moartea vrajmasului tau; sa-ti aduci aminte ca toti trebuie sa murim. Sa nu treci cu vederea vorbele inteleptilor, ci, la pildele lor, opreste-te, pentru ca de la dansii vei deprinde invatatura, despre cum sa slujesti la cei mai mari. Sa nu te departezi de la poruncile batranilor, pentru ca si ei s-au deprins de la parintii lor, ca, de la ei, vei invata intelepciunea si indemanarea de a da raspuns bun la nevoie. Nu atatia carbunii pacatosilor ca sa nu te arda flacara focului lor. Sa nu ajungi pana la sfada cu omul iute la manie, ca sa nu fie o cursa intinsa inaintea buzelor tale. Sa nu dai imprumut omului, celui mai tare decat tine, si, de vei imprumuta, socoteste imprumutul ca pierdut. Sa nu fii chezas peste puterea ta, iar, daca ai dat chezasie, fii cu grija, ca va trebui sa platesti.
 



Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, ca sa nu ne juram si sa nu ne calcam juramantul.

    Drepta aceea, daca cei ce mint, patimesc multe, apoi, cei ce-si calca juramantul, oare, nu vor patimi? Ca, daca numai pentru raspunsul simplu ce a zis femeia aceea, a lui Anania: "Adevarat, cu atat am vandut tarina, va jurati si calcati juramantul, de ce fel de osanda veti fi vrednici? Este potrivit sa aratam, astazi, si din Legea veche, cumplitul lucru al calcarii de juramant, ca zice Zaharia Proorocul: "Secera se pogoara, lunga de douazeci de coti, si inalta de zece coti", pogorare care arata grabnica navalire a pedepsei, ce urmeaza calcarii juramintelor. Fiindca acei multi coti insemneaza groaza si marimea relelor. Iar, fiindca vedea secera pogorandu-se din cer, aceasta insemna judecata, care se pogoara de la Judecatorul cel de Sus, iar chipul secerei, arata pedeapsa cea fara de scapare. Ca precum secera, oriunde ar cadea, aduce pierzanie, asa si urgia, care se pogoara asupra celor ce se jura si calca juramantul infricosata este si acei oameni nu vor putea scapa, daca nu isi vor indrepta, mai intai, faptele lor. Ca, desi nu suntem pedepsiti indata ce ne purtam, pentru aceasta, sa nu fim fara teama. Deci, cei ce gresesc mult si sunt, mai mult nepedepsiti, decat pedepsiti, aceia sunt datori sa se teama si sa se cutremure mai mult, de vreme ce, le cresc lor chinurile, si aici si dincolo. Pentru aceea, dar, sa nu cautam daca suntem sau nu pedepsiti de Dumnezeu, ci, sa cercetam singuri, daca n-am gresit, fiindca daca gresim si nu suntem pedepsiti, apoi, mai mult, suntem datori a ne cutremura. Multi s-au jurat si juramantul l-au calcat, dar, macar ca au scapat de osanda pana acum, sa nu se semeteasca, pentru ca ii asteapta scrasnirea dintilor. Si, poate unii, chiar si aici vor patimi si nu vor scapa de pedeapsa, chiar daca, nu pentru greseala aceea, ci pentru alte greseli, osanda mai cumplita avand. Pentru aceea, dar, sa nu cautam daca suntem sau nu pedepsiti de Dumnezeu, calcandu-se juramantul, ci, sa cercetam de n-am gresit." Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 



  • Despre pacatul avortului si gravitatea lui
  • FATA ASCUNSA A PROSTITUTIEI LEGALIZATE