Maica Domnului Icoana
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu,
cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii,
care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut,
pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim!


Luna decembrie in 21 de zile: pomenirea Sfintei Mucenite Iuliana cea din Nicomidia (+304)

    Aceasta a trait in zilele lui Maximian imparatul (304-311), fiind fiica din parinti, de neam ales, care au logodit-o cu un oarecare sfetnic imparatesc, anume Elevsie. Si, vrand el sa faca nunta, Sfanta n-a primit, cautand sa scape de insotirea nuntii cu un pagan. Si zicea ea: "De nu te vei face mai intai eparh al cetatii acesteia, nu voi face nunta cu tine." Iar cand tanarul s-a facut eparh, i-a zis: "De nu te vei intoarce, din legea idolilor, la credinta in Hristos, nu primesc nunta cu tine." Deci, Elevsie, spuse tatalui ei toate. Si neputand tatal ei sa o intoarca de la credinta in Hristos, a dat-o in mainile eparhului, logodnicul ei, sa faca ce va voi. Si, stand eparhul la judecata si neizbutind sa o induplece, despuind-o a batut-o cu vine de bou crude si, spanzurand-o de cosite, a tinut-o pana ce s-a deslipit pielea de pe cap. Apoi i-a ars coastele si i-a patruns trupul cu fiare arse in foc si, legandu-i mainile, a aruncat-o in temnita. Si stand ea la rugaciune, i s-a aratat vrajmasul tuturor in chip de inger, indemnand-o sa jertfeasca la idoli si sa scape. Iar Sfanta l-a facut pe el de a spus singur, fara voie cine era.

    Deci, iarasi, aducand-o la eparhul si stand ea neschimbata in dragostea ce avea catre Hristos, au aruncat-o intr-un cuptor ars pana la rosu si, racindu-se in chip minunat, pe multi i-a adus la credinta lui Hristos. Deci, biruind toate muncile, Sfanta si-a primit sfarsitul prin sabie. Si, cand s-a logodit cu Elevsie a fost de saisprezece ani, iar cand s-a facut mireasa lui Hristos, prin mucenicie, avea optsprezece ani.

Dumnezeului nostru slava!


Intru aceasta zi, cuvant despre unul care a venit la ava Antonie, sa se faca calugar, dar pastra ceva avere pentru sine.

    Un frate oarecare, lepadandu-se de cea proasta si lumeasca viata si impartindu-si toata averea la saraci, si-a tinut inca putina avere, ca sa-i fie lui de trebuinta si de vreo slujba, a mers la marele Antonie. Insa, dupa ce a aflat si a inteles staretul toate cele despre dansul, i-a zis lui: "Daca voiesti sa fii calugar, sa mergi acum in cutare sat si sa cumperi de acolo carne si sa o pui pe ea peste trupul tau, gol fiind, si asa sa vii aici, aducand-o." Deci, a facut fratele asa, iar cainii si pasarile, vazand carnea aceea, ii rupeau lui tot trupul, pana ce a venit la Sfantul. Iar, dupa ce a sosit inaintea staretului, Ava indata l-a intrebat pe el daca a facut precum i-a poruncit lui. Iar fratele acela si-a aratat tot trupul lui ciupit si muscat de pasari si de caini. Deci, a zis Sfantul Antonie: "Cei ce se leapada de viata cea proasta si lumeasca si vor sa mai aiba si sa pastreze averi si bani, asa vor fi rupti si ciupiti, luptandu-se cu dracii gandurilor."
 

Dumnezeului nostru slava!


Intru aceasta zi, cuvant din Pateric, despre milostenie.

    Povestit-a oarecare din parinti, ca era un dregator, care, trimis cu o sabie imparateasca, a gasit pe cale un mort, sarac, zacand gol. Si, facandu-i-se mila, a zis slugii sale: "Ia calul si mergi putin mai inainte." Iar acela, pogorandu-se, s-a desbracat de una din hainele sale si a pus-o peste acel mort si s-a dus. Apoi, dupa putin vreme, trimis fiind tot cu o solie si iesind afara din cetate, a cazut de pe cal si i s-a frant piciorul. Si, ducandu-l la casa sa, se lupta cu mari chinuri, si doctorii il cautau pe el. Iar, dupa ce au trecut cinci zile, i s-a inegrit piciorul lui. Si, aceasta vazand, doctorii au hotarat sa-i taie piciorul a doua zi, ca sa nu-i putrezeasca si trupul. De aceasta afland si dregatorul, foarte se intrista si plangea de acea primejdie; si de mahnire, nici nu putea sa doarma, ci si noaptea statea treaz.

    Deci, luminand candela, a vazut, la miezul noptii, ca un om se pogora pe fereastra cea de sus si a venit la dansul; si stand langa dansul, i-a zis: "De ce plangi, si de ce te necajesti?" Iar el a raspuns: "Cum sa nu plang, ca mi s-a frant piciorul si maine vin doctorii sa-l taie?" Iar el a zis: "Arata-mi piciorul tau." Si, aratandu-l, l-a uns cel ce s-a aratat si, i-a zis: "Scoala si umbla!" Iar dregatorul a zis: "Nu pot ca este frant!" Iar el a zis catre dansul: "Sprijineste-te de mine." Si, sprijinindu-se, s-a sculat si a mers sanatos. Apoi, a zis cel ce s-a aratat: "Iata, te-ai facut sanatos. Deci, culcandu-te, odihneste-te si nu te mai necaji." Apoi, si pentru milostenie i-a povestit cateva cuvinte, zicand ca a spus Domnul: "Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. Si, cu mila este judecata, la cel ce a facut mila." Si altele ca acestea. Apoi a zis: "Mantuieste-te!" Si dregatorul a zis: "Te duci?" Zis-a lui acela: "Ce mai voiesti, daca te-ai vindecat?" Si, iarasi, a zis dregatorul: "Pentru Dumnezeu, spune cine esti?" Raspuns-a cel ce s-a aratat: "Cauta la mine." Si, dupa ce a privit, acela a zis: "Cunosti haina aceasta pe care o port?" Si iarasi dregatorul a zis: "Da, a mea este." Si iarasi a zis acela: "Eu sunt acela pe care l-ai vazut mort, aruncat in drum si mi-ai dat haina ta. Si m-a trimis Dumnezeu ca sa te vindec. Deci, multumeste totdeauna lui Dumnezeu." Si, acestea zicand, a iesit iarasi pe fereastra aceea, prin care a intrat.

    Si dregatorul nu a incetat, multumind lui Dumnezeu, sa dea din destul saracilor, din cele ce avea.
 

Dumnezeului nostru slava!


Despre păcatul avortului și gravitatea lui FAȚA ASCUNSĂ A PROSTITUȚIEI LEGALIZATE